""De pe Riviera Olimpului, iti e destul de la indemana sa ajungi la Meteore - cele sase manastiri suspendate intre cer si pamant, care ofera calatorului, amator sau profesionist, un peisaj de o frumusete nepamanteana, unic in lume, cel putin ca fenomen geologic... O padure de stanci, cam 1.000 la numar, inalte de peste 500 de metri, pe care, cand le vezi, ai impresia ca sunt zgarie-nori. Manastirile au galerii din lemn si acoperisuri cu cornisa, ce incoroneaza culmile pietroaielor. Drumul pana la manastiri trece printr-un sat cu aer pitoresc, Kastraki, dupa care vei inainta pe o portiune de sosea care aduce cu un sarpe urias ce strabate apele, exploreaza dealurile cultivate, se invarteste in jurul blocurilor de piatra galben-verzuie, pentru a ajunge in final la Meteore. Stanci inalte si salbatice sunt in dreapta si in stanga, nu stii incotro sa te uiti. Din loc in loc, printre culorile pictate de natura pe perdeaua inalta de roca, o sa vezi scari vechi din lemn, folosite de pe vremuri si in prezent de asceti. Accesul catre manastiri a fost la inceput extrem de greu, facandu-se pe niste scari de lemn lungi, legate intre ele, sau cu ajutorul unor plase imense, care erau ridicate cu funii si care duceau sus atat oameni, cat si hrana sau diverse alte bunuri. E greu sa-ti imaginezi cum au fost construite, pe turnurile lor de neatins... Abia in anii ’20 s-au sapat treptele in stanca. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, manastirile au fost bombardate, si multe dintre valorile pastrate cu sfintenie au fost furate. Din 24, au mai ramas doar sase. In 1988, au intrat in patrimoniul UNESCO, devenind un important loc de pelerinaj turistic"- de aici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu